nimeni nu poate pricepe
bucuria că ți-am făcut unghii
îți visez cei cinci centimetri de piele
pe care am depus-o celulă cu celulă peste tine
nimeni nu poate pricepe umflarea unui mușchi
bucuria inimii intrând victorioasă în trunchiul tău
îmi place să te știu din profil
cu picioare de viespe și ochi anacronici
făcând tumbe pentru că ți-au plăcut strugurii sau
filmele de fete care îți alungă tatăl de pe canapea
ne vedem mâine și
lasă-mă să-ți spun pentru prima și ultima oară
eu sunt mai mică decât tine
Leave a comment