Nimeni nu poate pricepe

26 Aug

nimeni nu poate pricepe
bucuria că ți-am făcut unghii

îți visez cei cinci centimetri de piele
pe care am depus-o celulă cu celulă peste tine
nimeni nu poate pricepe umflarea unui mușchi
bucuria inimii intrând victorioasă în trunchiul tău

îmi place să te știu din profil
cu picioare de viespe și ochi anacronici
făcând tumbe pentru că ți-au plăcut strugurii sau
filmele de fete care îți alungă tatăl de pe canapea

ne vedem mâine și
lasă-mă să-ți spun pentru prima și ultima oară
eu sunt mai mică decât tine

Cina

26 Jul

pun întotdeauna un tacâm în plus la masă
nu se știe niciodată cine vine la cină

au fost zile când furculițele ridicau sughițuri din farfurie
când alergam singurătatea pe fundul cănii și tacâmul
era mereu în plus
ca o gaiță pe ramura care curge pere

sau seri când vroiam să hrănesc oameni pe care nu i-am apucat destul
care m-ar fi iubit dacă ar fi trăit
m-ar fi învățat cum se curăță peștele cu burta plină
și s-ar fi bucurat de ciorbele mele cu cimbru

acum am întotdeauna un frate la masă
fiecare frate care adulmecă fierturile
amestecurile de cărnuri despicate
așa cum știu mamele care devin bunici
așa cum aduni copanele mai multor animale în aceeași pungă
ca să ai întotdeauna un număr perfect pentru cină

să ai o farfurie în plus
nu se știe niciodată cine vine azi la masă

Scrieți Poezie

27 Jun

nu vă fie rușine să mai
scrieți poezie
nu vă ascundeți în povești în cafele pe treceri de pietoni
seara când capetele se aştern pe perne
mai scrieți poezie pentru copilul meu

manualele și urechile vă așteaptă
rețelele sociale culegerile uniunea cântăreții
tiparnițele s-au pornit să culeagă litere pentru voi
scrieți poezie nu vă fie rușine
nu lăsați cuvintele să moară în fotografii

copilul meu va iubi pe versurile voastre va scrie simfonii va face comentarii pentru bac
nu vă fie rușine să umpleți pagini albe cu stiloul
dimineața când capetele se lasă umplute de cafea
scrieți poezie
la fel cum urziți minuni


// poza de la theCherryBlossomGirl

BALCON

7 Jun au nom de la rose

în mintea mea trăiește un om
într-un balcon destul de mic forjat
florile mușcatele îi mor una câte una
uită să le ude în fiecare dimineață în mintea mea
ca pastilele cele mici de luat zi de zi
uită pisica afară și ghiveciul e la îndemână
îmi umple mintea de pământ după ce îl crapă

aici trăiește un om simplu cinstit
are uși în loc de ferestre spune bună dimineața când e dimineață
își spală singură rochia de mireasă
fumează numai în balconul forjat
unde miroase a pâine coaptă din cartierul evreilor
și florile cad puse la presat

ea râde își întinde rochia peste genunchi
din toată privirea poate să încapă toată strada
o grămadă de nori și toate balcoanele din jur mușcate
singura poveste a lumii s-a întâmplat aici

dintr-un caiet din 2008

26 Apr

dacă plângi în nopţi de-a valma
dacă baţi copii şi cai
ţine dragostea şi palma
pentru locul strâmt din rai

casa mea e plină doamne
plină de un om sfios
care-adună-n gropi şi toamne
ce-i străbun şi ce-i frumos

nunta zorilor nedrepte
lunci pe trepte mi-a căzut
iar din mame înţelepte
am cernut un om cernut

nici femeie nici prea lină
nu ştiu spune vorbe mari
nici n-am fost pe rând purtată
coapselor cu lăutari

nici copilă nici femeie
casă ochilor pribegi
tu eşti orb dintre condeie
dintre sticlele de legi

nu sunt leu nu pot fi rege
nici coborâtor din morţi
nu port zale se-nţelege
sau tei falnic pe la porţi

eu nu sunt decât femeie
şi femeie-aşa te rog
să ţii flori copii crâmpeie
nu doar cal ci inorog

rochii

21 Apr

din rochii vechi și noi îmi scriu în fiecare zi
un rost pe care l-am hrănit cumva
îmi place să scriu la fel cum îmi place constanța
ruptă din mal și spălată
cu sare cu îndrăgostiți geamanduri

rochiile mele ca mapele vânzătorilor
pe care le scriu dar nu le aranjez
niciodată corespunzător

poate fiecare rochie să fie și fiecare femeie
pe care o joc la micul dejun la prânz
cină
cu falduri cu griji îmi place
mă îmbrac așa cu mine ca o mănușă

de aceea vă spun nimic nu e ciudat
anapoda sau nefiresc
vreau să vă spun
numai atunci când am renunțat la rochiile mele
sutele noianele de rochii din dormitor
numai atunci am renunțat de tot
la femeile pe care le-am fost în trecut

~~~

SECRET

18 Apr

“He who makes a beast of himself gets rid of the pain of being a man.” – Samuel Johnson

îmi vine uneori să am încredere
în hulubi în fanfara de la metrou și câinii vânzătorului de ziare
îmi vine să mai stau în balcoane și să mai caut tei cu flori

fiecare femeie ascunde un secret
îl indoapă cu înghețată odată pe lună
îl crește în ghiveci sau în pântec
și nu-i dă drumul în veci

deși uneori îmi vine să am încredere
că pot să nasc să-mi ascut vocea să am parte
îmi vine să pot saluta victorioasă
zilele următoare

%d bloggers like this: