
dacă plângi în nopţi de-a valma
dacă baţi copii şi cai
ţine dragostea şi palma
pentru locul strâmt din rai
casa mea e plină doamne
plină de un om sfios
care-adună-n gropi şi toamne
ce-i străbun şi ce-i frumos
nunta zorilor nedrepte
lunci pe trepte mi-a căzut
iar din mame înţelepte
am cernut un om cernut
nici femeie nici prea lină
nu ştiu spune vorbe mari
nici n-am fost pe rând purtată
coapselor cu lăutari
nici copilă nici femeie
casă ochilor pribegi
tu eşti orb dintre condeie
dintre sticlele de legi
nu sunt leu nu pot fi rege
nici coborâtor din morţi
nu port zale se-nţelege
sau tei falnic pe la porţi
eu nu sunt decât femeie
şi femeie-aşa te rog
să ţii flori copii crâmpeie
nu doar cal ci inorog
Advertisement