după-amiaza

mamaia are pijamale cu despicături le îmbrac altele peste altele
praf de lână de mărgele roşii le-am deşirat numai puţin
doamne iese poezie din sertarele alea din casa aia nu mai e a mea
ederă caracatiţe perle negre
fă-mi elastic eu nu ştiu să ies pe-afară
salcia merge ca familia cu vie amestecată mâna maicii domnului
am pe cer animale mici în culori japoneze
dau din ochi repede repede repetare m-au furat fetele alea scâncesc
crusoe dafoe totuşi m-a învăţat duşmancele
las ochii mamă las să plângă sunt nătângă
tataia aproape curge pe lângă când pune rămurica de cimbru ultima în borş
nu ştii ce-i bun asta e altă mâncare de peşte nu ştii ce-i bun

***

ieşi din bloc
dreapta stâlp despicat în trotuar cazi şi rupi tot ce-a croşetat mamaia în genunchi
stânga împrejur plângi rochia se învârte
ieşi din bloc
stânga dreapta biserica turnul cu pricina casa cu pricina pe străduţe
casa noastră nu mai e a noastră cinci drumuri
unul duce la casa profesoarei care nu mai e profesoară
casa ţiganilor care nu mai sunt ţigani
jandarmii care nu mai sunt jandarmi
gazul cred ca e tot acolo unde l-am lăsat
dreapta la poliţie la farmacie
la casa care o să fie pentru altcineva acasă la bunici

***